Sfaturi

Ca proprietar responsabil de bulldog, veți dori pentru câinele dvs. cea mai bună îngrijire, astfel încât, alegerea unui veterinar bun este crucială. În același timp, deosebit de important este cum să recunoști și să tratezi problemele de sănătate înainte de a se agrava. Preocuparea permanentă și reactia promptă sunt atitudini normale pe care orice deținător de animal de companie trebuie să le adopte, indiferent de rasă.

Standardul pentru rasă, care există cu anumite modificări de peste 100 de ani, descrie în cazul bulldogului un câine sănătos și puternic, capabil să se miște într-un mod neîngrădit, liber și viguros. Bulldogul este arbitrat din punct de vedere al conformației și gradului de sănătate evidențiate în timpul mersului, și nu ar putea concura cu succes dacă ar avea o sănătate precară.

În privința îngrijirii zilnice, bulldogul trebuie sa primească acceasi atenție pe care o primesc exemplarele altor rase. Suplimentar însă, caracteristicile fizice neobișnuite care îl fac atât de atrăgător pot crea probleme specifice. Aceasta este o rasă extrem de specializată, creată de om, care ar avea dificultăți de a supraviețui în sălbăticie. De aceea nu trăiesc în sălbăticie! Ei trăiesc cu noi și depind de noi să le asigurăm îngrijirea. Este important să discutați despre problemele de sănătate cu medicul veterinar ales de dvs. pentru a decide cu privire la tratamentul adecvat pentru orice afecțiune. Pe măsură ce aflați mai multe, puteți recunoaște problemele și gravitatea acestora. Cu cât învătați mai mult despre rasă, cu atât veți avea mai multă încredere în abilitatea dvs. de a rezolva singur problemele minore. De asemenea, veți putea decide când trebuie să apelați la veterinar. Fiți însă obiectiv în evaluarea cunoștintelor dvs. Chiar dacă dvs. evaluați o situație de risc minor, veterinarul ar putea avea o altă parere, astfel încat este important să vă consultați cu acesta. Sfatul nostru este și de a menține o bună relație de comunicare cu crescătorul. Situațiile întâlnite de acesta de-a lungul timpului, pot fi baza unor recomandări însă autoritatea trebuie să rămâna în sarcina medicului veterinar experimentat și cunoscător al rasei.

Alegeți-vă veterinarul și în funcție de experiența acestuia în tratarea exemplarelor de bulldog – cu cât mai multe, cu atât mai bine. Merită să călătoriți de la distanță mai mare pentru o programare la un veterinar care consultă mulți bulldog – acesta poate diagnostica și trata mai bine decât un veterinar care este mai puțin familiarizat cu rasa. Acest lucru este important pentru îngrijirea de zi cu zi și poate reprezenta un factor esențial în anumite situații. De exemplu, buldogii întâmpină situații mai speciale la anestezie decât alte rase, datorită configurației unice a aparatului lor respirator. Un veterinar mai experimentat va identifica situațiile în care se poate evita anestezia, iar atunci când se impune, va  știi ce cantitate să folosească.

Crescătorul va vaccina cățelul dvs. conform schemei de vaccinare recomandate de medicul veterinar împotriva bolilor transmisibile comune. Primele vaccinuri ar trebui făcute începând cu vârsta de 5-6 săptămâni.

Vaccinurile sunt de obicei date într-o combinație de două, la interval de 2 săptămâni și asigură protecție combinată împotriva bolilor contagioase existente într-un anumit areal geografic: parvoviroza, leptospiroza, rabia, tusea de canisă, etc.

Este posibil ca, în cazul în care achiziționați un bulldog din străinatate, câinele să fi făcut vaccinuri specifice bolilor zonei respective și să nu fie imunizat la boli întâlnite în țara noastră. Consultați-vă cu medicul veterinar asupra imunizării prin vaccinare a exemplarelor aduse din străinătate.

Crescătorul trebuie să vă înmâneze neapărat carnetul de sănatate pentru bulldogul pe care îl achiziționati (pașaportul pentru cei veniți din străinătate), document care trebuie să cuprindă obligatoriu toate vaccinurile făcute câinelui dvs. Tot pe acestea sunt menționate datele la care urmează să efectuați următorul vaccin. Dacă luați aceste minime măsuri de precauție, câinele dvs. probabil că nu va contacta niciodată una dintre bolile împotriva cărora a fost vaccinat.

Supraîncălzirea – Mulți buldogi sunt relativ toleranți la căldură. Sunt animale inteligente care, în general, își vor tempera nivelul de activitate în funcție de condițiile meteorologice. Sunt frecvente cazurile când bulldogii aleg să stea afară la temperatura de 30 de grade fără probleme, preferând spațiul exterior în defavoarea celui interior dotat cu aer conditionat. Cu toate acestea, îngrijirea lor este responsabilitatea dvs., deci trebuie să fiți vigilenți atunci când câinii dvs. sunt afară în căldură și asigurați-vă că nu se supraîncălzesc.

În cazul în care câinele dvs. este supraîncălzit și / sau supraexcitat, este esențial să-l liniștiți, deoarece în aceste situații temperatura corpului poate crește de parcă ar avea febră. Ar trebui să vă asigurați că gâtul este lipsit de mucozități și să minimizați inflamarea țesuturilor cauzată de căldură. Acțiunea rapidă este esențială și, în general, nu veți avea o problemă reală dacă acționați repede, nelăsînd problema să se agraveze. Nu îi veti pune viața în pericol dacă actionati cu apă rece, gheață, prosoape umede reci etc., dar dacă nu acționați în niciun fel în aceste situații, supraîncălzirea poate debilita și chiar ucide orice animal, fie el bulldog sau orice altă rasă.

Dacă câinele dvs. are o problemă, puteți înlătura cu degetul din gâtul câinelui mucozitățile care îi blochează căile respiratorii. Câteva picături de lămâie vor subția mucozitătile permițînd circulația aerului. Sunt câini care tolereaza gustul de lămâie; mulțora însa le displace. Apoi, dați-i cuburi de gheață și țineți-i gura închisă pentru a-l face să le mestece dacă este necesar. Duceti-l într-un loc în care el poate sta relaxat, departe de căldură, în locuri bine ventilate – umbră, gresie, aer condiționat, etc.

Nu lăsați câinele afară în soare fără supraveghere. În niciun caz nu îl țineti legat de o lesă scurtă fără acces la apă în soare. Nu lăsați niciodată câinele într-o mașină oprită pe perioada verii – mașinile se transformă foarte ușor în cuptoare, temperatura în interior putînd ajunge la un nivel fatal pentru bulldogul dvs.

Ar trebui să fiți deja familiarizat cu sunetul și ritmul respirației normale a bulldogului dvs. Dacă acesta este excesiv de emoționat, excitat, respirația lui va fi anormal de rapidă și grea. Dacă câinele intră în hiperventilație, limba lui va avea o culoare albastră în loc de roz normal și o va scoate excesiv în afara cavității bucale. Gâfâirile lui vor fi grele, zgomotoase și poate avea privirea tulbure. Pentru a-l trata, trebuie să utilizați câteva sau toate din următoarele remedii: apă, gheață, suc de lămâie și supozitoare (din nou, discutați cu medicul veterinar, la începutul verii, ce puteti face pentru a-l stabiliza în aceste cazuri).

Puteți să-l plasați imediat într-o cadă de apă rece (dar nu cu gheață) sau într-un duș rece. Dacă sunteți  afară, stropiți-l cu apă – direct dintr-un furtun de grădină, dacă este posibil. Poate că nu-i place, dar este important să-I scădeți temperatura. Este important să-l umeziti până la piele, astfel încât evaporarea apei să poată accelera răcirea corporală. Apoi plasați-l la umbră. Puteți să ii picurați zeama de lămâie pe limbă. Dați-i cuburi de gheață și țineți o compresă de cuburi de gheață la subsuori, organe genitale, burtă și / sau piept. Dacă temperatura lui este ridicată (temperatura normală a unui câine este de aproximativ 38,3 – 38,5 grade), dați-i un supozitor conform sfaturilor medicului veterinar.

Problemele de respirație pot începe din locul prin care aerul este introdus în organism – în nări. Standardul rasei impune căteva condiții legate de acest aspect: nări largi pentru a maximiza fluxul de aer, iar un bulldog crescut responsabil trebuie să aibă nări mari și bine deschise. Cu toate acestea, nările de bulldog pot avea o varietate de dimensiuni, iar nările înguste pot provoca probleme. În acest caz, cartilajul nazal poate restricționa fluxul de aer.

Următorul punct potențial pentru blocarea fluxului de aer este palatul moale. Partea din față a cerului gurii este palatul dur, iar partea din spate, până la trahee, este palatul moale. Atunci când palatul moale este alungit, așa cum se întâmplă în cazul câinilor brahicefalici, acesta poate bloca parțial căile respiratorii atunci când animalul respiră. Tratamentul va depinde de cantitatea de țesut, de localizarea acestuia și de temperamentul câinelui. Un câine calm, cu o ușoară alungire a palatului moale, nu va avea nevoie decât de o atenție suplimentară în perioada temperaturilor ridicate (când țesuturile din gât au tendința să se umfle).

Acest lucru este cauzat de faptul că un animal excitat va respira și va gâfâi mai tare, ceea ce va determina umflarea gâtului, care este deja parțial blocat de palatul moale.

Cu cincisprezece ani în urmă, ar fi fost dificil să ai o conversație lângă ringul de prezentare la o expoziție canină din cauza zgomotului produs de respirația câinilor. Astăzi, incidența problemelor palatului a fost redusă de către crescătorii care acordă o atenție deosebită acestei problemei la exemplarele pe care le reproduc. Acest lucru este încă un motiv bun pentru a cumpăra un pui de la un crescător responsabil, cu reputație bună.

La fel ca oamenii, câinii pot dezvolta alergii. Atunci când bulldogul dvs. are erupții cutanate sau pare că are urticarie, probabil că are o reacție alergică. Mergeți la veterinar fără întârziere. Probabil că va primi tratament imediat injectabil pentru a depăși faza acută. Apoi trebuie să identificați cauza. Cauzele frecvente sunt mușcăturile de purici (câțiva câini sunt alergici la purici) sau o alergie de contact.

Unii câini sunt alergici la substanțele chimice utilizate pentru curățarea covoarelor sau a pardoselilor. Au fost cazuri în care câinii au avut alergii ca urmare a folosirii unui anumit brand comun pentru de curățarea covoarelor sau a pardoselilor, așa că fiți atenți la astfel de lucruri. Desigur, câinii pot “vâna” viespi sau albine, ale căror întepături pot provoca o reacție alergică. Dacă bulldogul dvs. are o predispoziție alergică, trebuie să fiți deosebit de atent, deoarece un episod alergic produce uneori mari probleme respiratorii. Dacă se identifică alergii, ar fi bine ca medicul veterinar să vă recomande tratamentul pentru o reacție alergică acută pe care să îl puteți administra dvs. în cazuri în care viața animalului dvs. de companie este pusă în pericol.

O dietă de calitate super-premium, echilibrată, este ideală pentru sănătatea bulldogului dumneavoastră. Sursa de proteine ar trebui să fie predominant dintr-o sursă animală. Sunt permise și niște răsfățuri culinare reduse cantitativ si ca frecvență sub forma anumitor fructe și legume proaspete, din surse sigure, neprelucrate; amintiți-vă să evitați ceapa și strugurii (stafide) și verificați listele de alimente premise – unele pot provoca balonări excesive și disconfort câinelui dvs., altele intoxicații, pentru altele construcția lor digestivă nu permite procesarea, etc . Când se suspectează alergia la alimente, se recomandă un proces de nutriție hipoalergenică de cel puțin 8 săptămâni.

Mulți proprietari asociază alergia alimentară cu mâncarea cu conținut mai mare de cereale sau sursei de proteine din carne. Pentru bulldog, sursa de proteine provenită din carnea de pui este mai greu tolerabilă, așa încat este preferabil a fi evitată. De asemenea, pe lista frecventă de alergeni sunt porumbul, soia, grâul și laptele.

Problemele oculare sunt potențial grave. Problemele minore pot deveni importante dacă nu sunt abordate. Consultați medicul veterinar dacă problema nu se corectează de la sine sau cu tratament la domiciliu în decurs de o zi.

Gene

Unii buldogi dezvoltă o afecțiune congenitală actunci când unele gene cresc întoarse și se freacă de suprafața oculară. Iritația poate varia de la imperceptibilă la foarte severă, cu lăcrimare excesivă. Genele pot fi îndepărtate prin smulgere – nu este atât chiar atât de dificil pe cât ar părea  și câinii se pot obișnui cu acest “tratament”. Această afecțiune  se poate îmbunătăți în timp, astfel încât tratamentul nu mai este necesar.

Entropion și Ectropion

În structura normală a ochiului, limbul trebuie să fie poziționat în imediata apropiere a globului ocular, urmînd forma acestuia. Limbul nu ar trebui să se răsfrângă spre interior sau spre exterior. Standardul de rasă consideră aceste situații ca neconforme pentru exemplarele de expoziție.

Entropionul este afecțiunea în care pleoapa se rotește spre interior, provocând iritații ochiului. Este mai frecventă în rândul raselor mai cutate pe față decât la alte rase, cum este cazul shar-pei-ului, bulldogilor, atat francez cât și englez, etc. Dacă este cauzată de un spasm sau o iritare mecanică, poate fi corectată prin medicație. Dacă este structurală, condiția poate fi corectată printr-o operație simplă. Lipsa acționării pentru tratarea acestei afecțiuni poate duce la ulcerarea corneei și la posibilitatea pierderii vederii.

Ectropionul este o afecțiune în care limbul ochiului este poziționat spre exterior, ce-a dea treia pleoapă devenind vizibilă. Datorită expunerii acesteia și a posibilelor iritații cauzate de corpuri străine care pot intra în ochi, această afecțiune nu trebuie sa se regăseasca la exemplarele prezente în expozitii canine.

Cherry Eye – Inflamația celei de-a treia pleoape

Aceasta afecțiune este cauzată de glanda lacrimală mărită și prolapsată pe suprafața interioară a pleoapei a treia, cauzată, în general, de o infecție. Are aspectul unui țesut inflamat, roșu, care iese din colțul interior al ochiului. De obicei apare la pui și câini tineri. Este destul de frecventă în rândul buldogilor comparativ cu alte rase. Exista posibilitatea de tratare cu soluții cu conținut de antibiotic, intervenția mecanică prin masaj și repoziționarea țesutului. Intervenția chirurgicală ar trebui luată în calcul în situații mai grave . Aceasta se poate face prin înlăturarea glandei lacrimale, sub anestezie generală. Alegerea procedurilor și a alternativelor trebuie discutată împreună cu crescătorul si cu medicul veterinar.

Ochi uscat

Aceasta este o boală, de obicei specifică a câinelui mai în vârstă, care rezultă din producerea inadecvată a lacrimilor, uneori ca efect secundar al operației de Cherry Eye.